Istoricul localităţii

 

Comuna face parte din zona Codru, pe malul drept al râului Crasna. Supuru de Jos şi Supuru de Sus au aceeaşi istorie. De altfel, până la începutul secolului al XV-lea, în documente nu se face distincţia nominală între cele două aşezări, fiind atestată doar denumirea simplă: Zupur. Prima menţiune scrisă a Supurului datează din 1205 şi se leagă de un proces de vrăjitorie.

 

Biserica din Supuru de Jos a fost construită în anul 1792. Intrarea se face prin turnul care păstrează elemente ale stilului baroc.
Biserica din Supuru de Sus a fost construită pe locul unei bisericuţe din lemn, între anii 1784 - 1789.
Sechereşa a fost înfiinţată în hotarul localităţii Supur de familii colonizate din Sărmăşag la începutul secolului al XX-lea. Acest fapt s-a păstrat şi în memoria colectivă locală, păstrată de trei generaţii care au trăit aici de la înfiinţarea localităţii.

 

Giorocuta este menţionată documentar pentru prima dată în Registrul de la Oradea, în anul 1205, în forma Gzou.

 

Satul Dobra este menţionat pentru prima dată în Registrul de la Oradea, la începutul secolului al XIII-lea. Proprietarii moşiei au fost, în evul mediu, familia Drăgoşeştilor (Drágffy), mai exact ramura de Beltiug a acesteia.

 

Prima menţiune a localităţii Hurezu Mare datează din 1424. În secolul al XV-lea, satul este deţinut de familia Drágffi, iar în secolul următor de familia Jakcs.

Mai târziu, în secolul al XIX-lea, o parte a satului intră în proprietatea familiei Károlyi.
În perioada huniazilor este menţionată pentru prima dată populaţia românească în această zonă.
După 1989, comuna are o evoluţie descendentă din punct de vedere economic.

 

Agricultura începe să fie tot mai mult ocupaţia de bază a localnicilor, deşi calitatea slabă a terenurilor arabile şi dimensiunea lor redusă fac ca această activitate să fie neprofitabilă.

 

Înapoi


Chestionare

Ce parere aveti despre noul site al comunei?

foarte buna

buna

necesita imbunatatiri

foarte proasta

Votează